OBSERVATORUL INSTITUŢIEI PREFECTULUI


Proiectul se va desfasura in Bucureşti şi judetele Arad, Constanţa, Harghita şi  Iaşi si vizează creşterea gradului de implicare a societăţii civile în asigurarea unei bune guvernări la nivel local. În acest scop, proiectul propune instituirea unor mecanisme de monitorizare a modului în care se aplică Legea neutralităţii funcţiei publice de prefect,  în vederea eliminării imixtiunii politicului în actul de administraţie şi a fenomenelor de corupţie generate şi întreţinute prin această ingerinţă. Proiectul se va pilota în judeţele Arad, Constanţa, Harghita, Iaşi şi în Bucureşti şi va cuprinde cetăţeni, funcţionari publici, reprezentanţi ai ONG -urilor şi mass –media (cca. 10.000 persoane, beneficiari direcţi şi indirecţi). Principalele activităţi se referă la înfiinţarea Observatorului instituţiei prefectului, ca structură a societăţii civile şi organizarea unui set coerent de actiuni: consultări publice, interviuri, sondaj de opinie, emisiuni radio, prezentarea unor modele europene care să ofere, la finele proiectului, un sumum de propuneri menite să asigure, prin generalizare, atingerea nivelului standardelor europene în administraţia publică din România. Proiectul va fi diseminat în alte 10 judeţe. Partenerul principal este Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.

Obiectivul general:
Cresterea eficienţei şi profesionalismului instituţiei prefectului prin asigurarea neutralităţii acesteia faţă de puterea politică, conform prevederilor Legii 340/2004
Scopul proiectului:
Creşterea gradului de implicare a societăţii civile în asigurarea unei bune guvernări la nivel local, bazate pe respectul legii şi a calităţii serviciilor publice oferite cetăţenilor.

Beneficiari direcţi:

  1. 83 de înalţi funcţionari publici, prefecţi şi subprefecţi
  2. 150 de cetăţeni, beneficiari ai serviciilor publice deconcentrate din Bucureşti, Arad, Constanţa, Harghita şi Iaşi
  3. 30 de conducători ai serviciilor publice deconcentrate din cele 5 locaţii ale proiectului
  4. 150 de funcţionari din serviciile publice deconcentrate din cele 5 locaţii ale proiectului
  5. 30 de reprezentanţi ai mass- media
  6. 30 de voluntari - reprezentanţi ai societăţii civile -  membri ai Observatorului instituţiei prefectului  (câte 6 persoane din fiecare locatie, reprezentanţi ai unor ONG-uri , ai mass –media, sindicatului funcţionarilor publici şi ai unor experţi din cadrul centrelor regionale de perfectionare a funcţionarilor publici
  7. 10 ONG-uri  reprezentand 10 judeţe ale tarii

Activităţi:

  1. Pregătirea proiectului
  2. Lansarea şi promovarea proiectului
  3. Sondaj de opinie: „ Administraţia publică şi neutralitatea funcţiei publice
  4. Observatorul instituţiei prefectului se va institui şi funcţiona cu două componente de bază:
    • Corpul de monitori ai Observatorului - va cuprinde reprezentanţi ai societăţii civile din cele 5 locatii implicate în proiect, avand ca principala atribuţie monitorizarea activităţii prefecţilor şi a subprefecţilor ca înalţi funcţionari publici. Analiza va avea în vedere  neutralitatea politică a instituţiei prefectului.
    • Consultările publice - vor reuni reprezentanţi ai  societăţii civile şi ai instituţiilor publice deconcentrate. Două întâlniri ale prefecţilor şi subprefecţilor se vor realiza la Bucureşti, la sediul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
  5. Emisiunea radiofonică „Dosarele Integrării Europene”
  6. Mese rotunde cu prefecţi din Franta şi Italia
  7. Ghid de bune practici

Partener principal:
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici


Rezultate

Câteva concluzii ale activităţilor de monitorizare materializat prin cele două rapoarte elaborate în cadrul proiectului: „Prefectul şi Instituţia Prefectului în viziunea funcţionarilor publici”, respectiv Prefectul şi Instituţia Prefectului în viziunea cetăţenilor.

- Asigurarea neutralităţii politice
O schimbare majoră adusă de intrarea în vigoare a legii 340/2004 este cea menită să ducă la profesionalizarea şi neutralitatea funcţiei prefectului şi a subprefectului, prin încadrarea celor două funcţii în categoria înalţilor funcţionari publici.

Consultările publice au evidenţiat însă faptul că prevederile legale menite să ducă la implementarea principiului neutralităţii, chiar dacă nu sunt în discordanţă cu acesta, luate în ansamblu nu reuşesc să creeaze un cadru unitar favorizant pentru implementarea lui. Este cazul procedurii de numire a prefecţilor, de către guvern, ca reprezentanţi ai acestuia (o instituţie politică) în teritoriu, dar şi al procedurilor de evaluare a activităţii înalţilor funcţionari publici, considerate ca fiind prea vagi. Astfel de prevederi sunt de natură să facă din neutralitatea prefectului una mai degrabă formală, sau cel puţin percepută ca atare.

Rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarului susţin această idee, lipsa unei distribuţii polarizate la întrebarea prezentată în graficul de mai jos putând fi semn al unei opinii publice slab structurate, al neîncrederii generate de ambiguitatea legislativă.

Datele colectate oferă şi o imagine a percepţiei funcţionarilor publici asupra asigurării unui climat neutru din punct de vedere politic în instituţia în care lucrează. Chiar dacă pot părea nu foarte ridicate, procentele ce urmează sunt îngrijorătoare prin gravitatea problemei pe care o scot în evidenţă: 24% dintre cei chestionaţi afirmă că în instituţia lor se iau decizii pe criterii politice, iar 16% mărturisesc că s-au exercitat presiuni politice asupra angajaţilor.

- Instituţia Prefectului vs. servicii publice deconcentrate

O serie de observaţii referitoare la relaţiile dintre Instituţia Prefectului şi serviciile publice deconcentrate au fost făcute în cadrul consultărilor publice. Dacă Legea 340/2004 prevede „delegarea de către ministere a unor competenţe către prefect” în practică acest lucru nu funcţionează. Relaţia Instituţiei Prefectului cu ministerele este încă inconsistentă. Ea funcţionează relativ bine cu Ministerul Internelor şi al Reformei Administrative, dar este aproape inexistentă în cazul celorlalte ministere. În aceste condiţii nu se poate crea la nivel
teritorial o sinergie între orientările strategice ale diferitelor nivele ierarhice.

- Ce spun cetăţenii?
Respectarea prevederilor legii ar putea conduce la mult aşteptata disociere dintre actul de administraţie şi intervenţia politicului în administraţia publică locală, cu toată gama de efecte negative pe care această ingerinţă o atrage: copupţia, susţinerea grupurilor de interese la nivel local, blocarea unor iniţiative de dezvoltare, acordarea unor contracte avantajoase clientelei politice etc. Cetăţenii au mai accentuat şi alte aspecte pozitive, astfel: posibilitatea unui mandat mai lung decât o legislatură, continuitatea şi stabilitatea; disponibilitatea de a realiza convergenţa resurselor materiale şi financiare locale în interesul tuturor, nu doar al celor care l-au ales.
În acelaţi timp, a fost exprimată opinia conform căreia actualii Prefecţi au fost propuşi de un partid politic şi este greu de crezut că ei au putut peste noapte, prin simplul act al demisiei din partid să devină neutri şi să reziste presiunilor pe care partidul care i-a propus le exercită asupra lor.

Consultările au scos în evidenţă un grad scăzut de cunoaştere a Instituţiei Prefectului, a rolului şi atribuţiilor acesteia. Se fac frecvent confuzii între actuala instituţie şi vechea structură a Comitetului Judeţean de partid. În acest context, cetăţenii vin la Prefectură ca la un factotum, o suprastructură capabilă să le rezolve orice problemă, indiferent dacă aceasta intră sau nu în competenţele Prefectului sau ale Instituiţiei Prefectului.

Opinii ale voluntarilor implicaţi în proiect

Societatea care se dezvoltă astăzi trebuie să fie pregătită pentru valorile şi aşteptările de mâine, dar doar atâta timp cât aceste valori se raportează la interesele individului ce sunt comune cu cele ale societăţii. Transparenţa acţiunilor ar trebui să fie mai mare, iar puterea şi dorinţa de a fi vertical să dăinuiască mereu, oricâte dificultăţi ar apărea. La un moment dat acest lucru se va schimba... treptat. Trebuie doar un început, o iniţiativă.”, Andra Stănescu, monitor, Bucureşti

Ne-am înţeles bine cu funcţionarii, mai ales cu coordonatorii. Atitudinea lor faţă de noi a fost una pozitivă şi chiar ne-au felicitat ca ne implicăm în astfel de activităţi. Eu am îndrăznit să îi întreb cum li se par întrebările din chestionar şi mi-au răspuns că sunt foarte bune şi foarte bine punctate, chiar din partea unora am avut şi alte sugestii de întrebări.”, Iuliana Firică, monitor Constanţa

(...) sunt mulţumită şi mă bucur că mai sunt şi funcţionari publici 'adevăraţi', ca să spun aşa. Vă mulţumesc că prin aceasta am avut ocazia de a mă informa direct în legătură cu unele instituţii publice”. Elena Tărniceru, monitor, Harghita

În general, funcţionarii au fost deschişi şi au răspuns la întrebări, chiar au făcut mici observaţii pe lângă răspunsul la întrebare. Au fost însă şi câteva cazuri în care au refuzat să răspundă la chestionar invocând lipsa de timp. Unii, la insistenţele mele, au fost pana la urma dispuşi să completeze, însă cu răceală şi dezinteres. Astfel de cazuri au fost, însă, unele izolate.” Alexandra Macarie, monitor, Iaşi

 

 
   

 

 
   


Agenda21 © 2014